Sări la conţinut

Bisericile de sub ape

01/01/2013

 

Bătrânii satului Cinciş, localitate milenară aşezată pe malul drept al Cernei Mureşene, între Hunedoara şi Haţeg, la o altitudine de 260 metri, povestesc şi acum, după câteva decenii, înfioraţi şi cu lacrimi în colţul genelor, cum apele, tulburate de oameni, le-au îngropat pentru totdeauna bisericile.

În aceste locuri, unde astăzi de află un impozant lac de acumulare ce deservea cândva Combinatul Siderurgic din Hunedoara, existau câteva sate suitoare spre Cer prin tradiţiile, istoricitatea şi sfinţenia simplităţii lor. Pentru a asigura apa necesară Combinatului şi pentru crearea unei baze de distracţie pentru „clasa muncitoare”, conducerea comunistă a anilor 1962 decide nimicirea satelor „de jos”, aflate în depresiunea Cincişului, matcă pentru viitorul lac de acumulare. Cele trei biserici ortodoxe, în ciuda eforturilor localnicilor, sunt distruse până în temelie, până ce nu mai rămâne piatră pe piatră. Doar biserica romano-catolică rămâne în picioare, fără acoperiş, iţindu-se din când în când dintre ape, atunci când acestea se retrag către depărtări.

O dată cu distrugerea vechii vetre a Cincişului şi mutarea ei mult „mai la deal” s-a nimicit şi parte din sufletul celor de aici, oameni descălecători de istorie, exponenţi ai unor vremuri demult apuse, coborâtoare din frânturi de istorie şi simţire. Temelia vechii biserici distruse din Cinciş – monument istoric din secolul al XVI-lea – se presupune că a slujit ca fundament unui sfânt locaş creştin al anului 130.
Read more…

Legenda lacului blestemat

15/08/2010

In urma cu 45 de ani, autoritatile hunedorene stramutau satul Cincis pentru a amenaja un lac de acumulare. Peste 150 de familii au fost obligate sa-si paraseasca atunci casele. Iar cand apele au inceput sa acopere satul, doua biserici au cazut ‘prada’ noului lac. Cu cimitire cu tot. In scurt timp, satenii au inceput sa observe fenomene ciudate in zona.
‘Oile nu se apropiau de lac, iar in miez de noapte se vedeau, uneori, spiritele celor morti care bantuiau pe suprafata apei. Nu mai vorbesc despre furtuni iscate din senin in mijlocul lacului. Era clar pentru toata lumea ca lacul Cincis e blestemat’, povesteste Ionel Craznic, un localnic.

Anii au inceput sa se astearna incet-incet peste lac. ?n perioade de seceta, nivelul apei incepea sa scada, iar turla uneia dintre bisericile aflate la 25 de metri sub apa iesea la suprafata. Oricine trecea a-tunci prin zona isi facea cruce si se indeparta grabit. ‘Nu puteai sa vezi asa ceva fara sa te cutremuri. Satenii veneau pe malul lacului si isi plangeau mortii ingropati in cimitirele acoperite de ape. Si blestemau’, isi aminteste Costin Marcus, un om al satului. Au urmat apoi alte intamplari care au generat legende. ‘Aproape in fiecare an cineva se ineca, dar cadavrul nu mai iesea niciodata la suprafata. Prin anii ?T70 s-a inecat un fotbalist, iar autoritatile de atunci au facut eforturi disperate sa-i recupereze cadavrul. Scafandrii care coborau pe fundul lacului ieseau la suprafata ingroziti. Povesteau despre serpi si despre faptul ca era intuneric bezna. Unul dintre ei a ajuns in zona unde se aflau cimitirele, a iesit la suprafata si nu a mai scos un cuvant. A stat internat la spitalul de nebuni aproape un an’, ne-a spus Ionel Craznic.
Anul trecut, lacul “a luat” un baiat de 13 ani

Anul trecut, lacul Cincis si-a mai trecut pe ‘raboj’ o victima: Paul Barna, un vicecampion national la caiac-canoe de numai 13 ani. Baiatul s-a inecat in timpul unui antrenament, cand o furtuna iscata din senin i-a rasturnat canoea. ‘Cerul era senin, apa, linistita. ?n mai putin de cinci minute, nu vedeam la 100 de metri. Am apucat sa-l observ pe Paul. Era aproape de mal. Valuri inalte il aruncau dintr-o parte in alta’, povestea atunci antrenorul Gavrila Dragoi.

Doua echipe de scafandri au incercat sa recupereze trupul copilului, dar n-au reusit. Nici macar previziunea conform careia vremea calda va crea un fenomen care il va ridica la suprafata nu s-a adeverit. Lucru care face ca legenda lacului blestemat sa se perpetueze in timp.
Satul Cincis a fost intemeiat pe la 1300
Localitatea este mentionata in documente din anul 1300. Satul a fost stramutat in 1962, cand apele lacului Cincis au acoperit vechea vatra, pe care se gasea si o biserica din secolul al XV-lea. Se spune ca numele acestui sat se trage de la cei ‘cinci insi’ care au intemeiat asezarea, facandu-si aici cinci case. Se mai spune ca cei cinci intemeietori (bunicul, fiul si trei nepoti) erau luptatori viteji, care l-au salvat pe imparatul lor din prinsoarea turcilor, intr-o lupta data la lo-cul numit astazi Poiana Turcului. Drept urmare, ei au primit ca rasplata plaiul Cincis. Biserica de pe fundul lacului dateaza din anul 1360.

Cincis, satul renascut din ape

31/03/2010

http://www.turismtur.ro/cincis3.htm

Satul Cinciş

05/12/2009

Dupa o existenta de peste 1000 de ani, in 1962, vatra satului a fost stramutata pe culmile unui deal din apropiere, iar oamenii izgoniti din casele stramosesti, priveau cu ochii inlacrimati cum apele acopereau pentru totdeauna mileniul lor de existenta.

Pe locurile unde altadata se aflau gospodariile lor, acum se intinde luciul unui lac de acumulare care da un plus de atractivitate acestor locuri. Frumusetile au fost platite de cinciseni cu pretul propriului trecut care mai dainuie doar in amintirea catorva dintre cei ramasi.

Satul Cincis, prin cnejii (mici suverani locali) sai, a avut stranse legaturi de rudenie cu familia Corvinilor. Localitatea este mentionata in documente de la 1360. Satul a fost stramutat in 1962, cand apele lacului Cincis au acoperit vechea vatra, pe care se gasea si o biserica din secolul al XV-lea (1450).

sursa: http://www.masuramedia.ro/Special/122.html

Până în 1954 a existat o valoroasă biserică, monument deosebit de important pentru arta medievală românească. Construită în sec. XV, ea prezenta un plan dreptunghiular, cu absida decroşată (absidă mai îngustă decât lăţimea naosului) poligonala, cu unghi în ax. Iniţial tăvănită, în sec. XVI, a fost acoperită cu o boltă semicirculară cu penetraţii, decorată cu nervuri de tip gotic târziu, întretăiate în formă de plasă, cărora li se adaugă o nervură longitudinală de coamă (realizate în stuc). În 1645 pictorul Mihail din Hunedoara o decorează cu un ansamblu care prezenta caracteristici stilistice de Renaştere. Repictată în sec. XVIII şi mărită cu un turn-clopotniţă, în 1867. Înaintea demantelării, picturile murale au fost extrase şi depuse la castelul din Hunedoara.

Sursa: wikipedia

Biserica de pe fundul lacului datează din anul 1360. Unul dintre preoţii care au slujit aici, Popa Stan, a făcut parte din armata lui Mihai Viteazul. Următorii preoti, Mihai si David Popovici, au fost sfinţiţi în Ţara Românească în 1782 de Filaret, viitorul Mitropolit al Ţării Româneşti. 

Din 1943, pâna acum, biserica satului a fost slujită de o singură familie: Rudeanu, în care preoţia se transmite din tată în fiu, familie ce îşi are rădăcinile în sat. Primul a fost Anton Rudeanu şi a slujit peste 40 de ani. Longevitatea apostolatului familiei Rudeanu în Cinciş e dovedită şi de faptul că Ioan Rudeanu, tatăl lui Anton, a fost primar timp de 35 de ani. Iulia Rudeanu, mama sa, este strănepoata lui Petru Ungur, primul preot cu studii din Cinciş (1831-1837). Preotul Anton Rudeanu este strănepotul unui mare haiduc: Horea Rudeanu, care a luptat pentru drepturile iobagilor din Munţii Poiana Ruscăi.

Atelierul Baia Craiului

05/12/2009

Baia Craiului. Aici este acum coada lacului, unde se vede ruina bisericii catolice

La Baia lui Crai exista atelierul Baia Craiului despre care se aminteşte în conscripţia urbarială din 1754 ca fiind în funcţiune. Era dotat cu cuptoare pentru afinarea fontei şi ciocane pentru forjarea lupelor dar şi pentru producerea de piese finite. In 1756 atelierul producea coase. Tot ca atelier de coase este amintit şi în documentele din 1802 şi 1820. În anii 1848 – 1849, împreună cu atelierul Fanci, a furnizat mari cantităţi de fier şi oţel în bare pătrate şi rotunde, fabricii militare de arme din Oradea, precum şi unelte, sape, cazmale etc. Şi-a încetat activitatea în 1865. Este de menţionat că în satul Baia Craiului îşi avea sediul parohia romano – catolică aflată sub patronajul visteriei Uzinelor de Fier şi o şcoală pentru copiii angajaţilor, patronată de Oficiul de la Topliţa.

Crucea în memoria locuitorilor satelor inundate

05/12/2009

Pe malul lacului Cincis, in dreptul Motelului Cincis, se ridica o cruce uriasa in memoria locuitorilor satelor stramutate: http://wikimapia.org/#lat=45.6921219&lon=22.8798866&z=16&l=29&m=b

foto: wikimapia

Read more…

Sfinţii din biserici, lăsaţi in calea apelor

04/12/2009

In 1962, două sate şi patru cătune din Valea Cernei au fost strămutate pe dealul Iuba. Cu morţii şi cu viii. 800 de oameni s-au retras din calea apelor. Şi-au luat cu ei cărămizile din ziduri, scăndurile din gard şi crucile morţilor. Sfinţii de pe pereţii bisericilor au rămas sub ape. Altarele au fost cumpărate de comunişti şi apoi distruse. Două dintre biserici, cea din Cinciş şi cea din Cerna, au fost demolate. Celelalte două sunt in ruină pe malul lacului de acumulare Cinciş.

Strămutaţii sunt alt fel de sinistraţi. Nu voia lui Dumnezeu le-a schimbat viaţa, ci Partidul Comunist Romăn printr-o decizie. Luată de cei de sus, care-au nesocotit rănduiala lui Dumnezeu. Strămutaţii n-au cum să uite asta. Şi-au lăsat sub ape jumătate din viaţa lor. Amintirile. Şi bisericile, pe care n-au avut cum să le care cu spatele pe deal. Altarele au fost cumpărate de comunişti şi apoi distruse.

Read more…

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.